Sex Pe Facebook

Mă trezesc dimineaţă întru pe facebook, mă culc cu facebook, mănînc ţinînd în mîine telefonul, îs macho pe facebook, am 1000 de like-uri pe facebook, trăiesc pe facebook. Da poate stop, noi mi se pare că am ajuns să uităm cum miroase liliacul şi cum arată neamurile noastre, acest articol a să fie despre relaţii, oare cum ne întîlnim noi în ziua de azi. Cum se întîlneşte un băiat cu o fată şi ce mişcă cu ei.
       Puţine perechi ştiu care iaca mergeu pe drum s-o ciocnit unul în altul şi de la ea din mîini o zburat foile de la el din mîini nuştiu o zburat şi de la el ceva, şi acolo încep să ridice foile să glumească să vorbească(ca în filme) şi gop gop cidagop cum cîntă Serdiucika, pot să fie împreună. Şi ştiţi că asta e destul de real, asta nu-i ca în Hollywood, nu merge vorba de o istorie, el merge într-un tramvai, ea în altul, se văd acolo printro ferestruică, şi peste 2 zile el o vede peste drum, şi nu se apropie-o pierde, 2 luni se gîndeşte la ea, ca după asta poc şi să se vadă. Și trei copchii, ploiță la pămînt, flori în grădine, și mor într-o zi.
Da acum şi primim noi în loc, add to friends, like, like, like, amu ea pune like,like, eu pun comentariu, ea dă like, eu scriu, vorbim, vorbim, skype, mutim, parcă-i serios, ne vedem nu legăm două vorbe, da huinea amuş ne duşem acasă deschidem facebookul şi mai departe, nopţi nedormite. Şi aici îmi imaginez o discuţie cu părinţii,măi da ai tu acolo vrio fată ceva, şi tu deaista răspunzi, ei cum să vă zic,am eu una vorbim cîte 2 ori pe zi de cîteva săptămîini pe facebook,şi pe odno, amu ne-am adăugat în skype deam, şi pot să spun chestiile devin destul de serioase, şi tata îşi trage singur lui o palmă, futuţ zadrotu cui te are . 
       Da ştiţi, eu şi cred despre reţelele de socializare, ele îs pur şi simplu un lucru care mănîncă timpul, dar aşa pentru mulţi asta e o metodă de a atrage pur şi simplu atenţia, pui tu o fotografie pe net, pentru ce ? Pentru a atrage atenţia, pentru că nu avem destulă comunicare, pentru că de ea ducem lipsă, şi aici ne refugiem, pe drum e mai greu să te apropii de o fată care-ţi place, da pe facebook, o vezi în chat box, că arde becuşoru verde în dreptul numelui ei, şi îi scrii, şi deam budi şto budet. Aişi şi părinţii oleacă îs devină, ei prosta vor ca copilul să şadă acasă, da şi se întîmplă cu el acasă, şi faşe el pohui, glavna că îi acasă şi nu-i un narcoman pe undeva, asta se gîndeşte părintele, da faptul că copiilor, adolescenţilor le trebuie comunicare socializare, nu pre îi interesează. Noi stăm pe facebook şi aici e găsim mulţimea noastră. Da în realitate ştii tu că e altfel, şi un pumn în bot poţi să ei. Ei da şi fetele îs bune ele poate merg cu căştile în ureche şi se găndesc, blin vreu aşă ca în filme, vreu aşă neobişnuit, şi cînd se apropie cineva, sau face un compliment, repede în carapace, la noi oamenii primesc complimentele ca pe ironie pentru că nu ne-am deprins să ne apreciem, da e corect că deseori se apropie, sau se opresc nişte ghiogari cu trei clase şi un coridor, şi domnişoară da de şi singură, da unde îi cavalerul, da oricum, chestia e în mentalitate, noi nu ne-am deprins că poate să fie libertate. Că poţi să arăţi bine şi cineva să aprecieze asta, noi ne-am deprins că arăţi bine, şi cuiva ii şiudă, aşă noi ne izolăm şi trăim cu gîndul, că ei oamenii îs nişte animale şi tăţi te-ar înneca într-o lingură cu apă, da blin, de şi atunşi mai trăieşti, de şi nu încerci să crezi în cineva ? Pentru că o să te dezamăgească ? Oricine blea te dezamăgeşte la un moment dat, oricum cîndva ceva se va întîmpla, la ce mai mănînci dacă ştii că seara paliubomu va trebui să te duci la viceu,  că iaca uite americanii cum trăiesc, mol tipa vrem şi noi, da să faşim ca dînşii nu vrem. Vrem BACUL pe 10 da să deschidem cartea nu vrem, vrem bani, şi maşîni, da să lucrăm nu vrem. Vrem să futem da să ne apropiem să zicem salut nu vrem, paradox bleati.

O relaţie pentru mine asta îi nevoie, eu am nevoie de timpul tău, am nevoie de dragostea ta, de prezenţa ta, de concentrare, eu vreu să-ni taie respiraţia de la paşii tăi,  eu vreu ca tu să transpiri de la faptul că eu îs lîngă tine de emoţii, dar să ştii că-ţ place senzaţia, să avem cîntecul nostru, să sărim în sus împreună, Putem să ne construim lumea noastră pe care nimeni să nu o înţeleagă, putem să ne construim castele pe malul mării, pot să mă găsesc renăscut în braţele tale, putem zbura omorîţi de un joint şi să nu cădem niciodată, putem să înotăm pe o bărcuţă la ceva distanţă de mal, să privim stelele reflectate în mare, să privim luna, să stăm în barcă culcaţi, tu pe umărul meu, şi să stai fără frică ta pe care o aveai în copilărie de sfîrşitul pămîntului că precum undeva ar fi un mal abrupt şi cădem de pe planetă, ziua poţi să mă găseşti tot acolo unde am adormit noaptea pentru că eu mereu am fost mai lenos ca tine, însă ştii că cînd mă trezesc eu mereu vreau să fiu cel mai bun pentru tine, chiar şi atunci cînd fizic nu pot,tu ştii că spinarea mi-o rup da fac, și  deatîta ai cheltuit o bancuţă de zilioncă cînd am vrut să-ţi arăt că sar fără mîini gardul cela de jumate de metru, şi era să-l sar dacă nu se anina o ştachetă de şorţii mei. Eu vreau de la tine să miroase a parfumul meu, iar de la mine a parfumul meu. Şi asta bleati nu se schimbă niş cu o otnoşenie pe adnaklasnişi, cu niş o fotkă împreună, asta îi şeia şi nu ocupă loc, şeia şi nu ştie nimeni numa dacă nu spui, îi individual şi se cheamă amintire.Tăt timpu trebu de sunat persoana la care ții chiar dacă ea nu te sună, ea va înțelege mai tîrziu greșeala ei, trebuie de îi scris omului de care ai nevoie, pentru că fiecare din noi uneori se anină de cel mai mic mărunțiș, pune coarnele, apasă pe butonul mîndrie și principii prostești, uitînd că uneori ați făcut împreună cele mai nebune lucruri, uneori noi prea mult așteptăm rezultate de la alți oameni, da singuri nu facem nici o pulă, așteptăm primii pași da singur nu mergem deloc, așteptăm primele mișcări da singuri stăm paralitici, așa că oameni buni nu așteptați și nu scăpați șansa voastră, că o să îmbătrîniți mai repede decît o să vi se îndeplinească așteptările, și veți înțelege că ați trecut pe alături de oamenii de la care ați așteptat ceva și unica cine mai poate veni din așteptări va fi moartea, dar pe ea delocul nu o veți aștepta. Sper că după ce ați citit acest mesaj să scriți și să sunați la așteptările voastre, poate și pe mine mă sună cineva. Noi pur și simplu uneori nu știm, nu știm și să fașim și pizdeț, pentru că oamenii nu zic ceea ce simt, ei așteaptă ca în tine să se trezească mătușa Vanga și tu să ghicești, da simte sau nu simte, Problema nu e că eu nu vreu să-ți scriu, problema e că eu nu știu dacă tu vrei ca eu să-ți scriu.
    Uneori oamenii simplu se comportăm ca nişte mudaşi cărora le este strict necesar doi pumni în bot, uneori ne satură telefoanele oamenilor care ne sună, ne satură părinţii, ne satură hainele noastre, şi e destul tot asta să dispară ca să înţelegem că e mai bine să te sune în continuu decît să nu ştie ce-i cu tine, cînd odată şi odată omul a să înţeleagă că tot ce se întîmplă în jurul nostru asta şi este viaţa, nu trebuie să aştepţi, blea amuş amuş trăiesc, amuş amuş, amu-i amu.
  Noi pur și simplu trebuie să știm că viața se construiește, pe ploiae, soare,omăt,sărăcie,bogăție,zîmbete, și bucurii pentru că doar în realitate vezi mimica omului, da pe net vezi doar paranteze care se transformă în smilikuri, viața construită pe virtualitate îi ca sexul, doar că fără cuc și păsărică.