Prietenia Adevarata ? TE iubesc ca-mi esti prieten

Prietenia adevarata, intrebarea care framinta mintile a mmultor adolescenti, sau a multor maturi. Există oare ea sau nu, o intrebare din ţinutul agnosticilor cred că. Pentru a înţelege dacă există sau nu prietenia adevărată ar trebui să ne întrebăm ce înseamnă pentru noi prietenia. Dacă vezi prieten o persoană care mereu să te poată ajuta, care mereu să fie alături mai ca să nu trăiţi împreuna(aşa cum crede o fată de la mine din clasă care a zis ca o podruşcă este aşeea cu care să mănînşi în fiecare zî, cu care să dorni împreună, să te pricaleşti) Mda nu sînt sigur că ăsta e scopul prieteniei. Eu cred că e greşit să crezi prieten pe acela cu care numai sa bei, să îţi împrumute bani, să sara ars doar cînd zici tu, să îţi dea unele lucruri care au un cost spiritual prea mare pentru el şi tot odată un prieten după viziunea mea trebuie să fie acea persoană care să accepte neajunsurile tale, să accepte viziunile şi chiar dacă nu convin să le respecte. Prea des prieteni devin doar acei oameni în care ne regăsim ideile poate fi un minus cît şi un plus. Culminaţia ar fi ca prietenia există dacă rădăcinile îi sunt încă din copilărie, căci profitul demult domină societatea, şi prea des devine un drum emergent după care the basic hand devine the second hand. Drujba des devnie odioasă dupa trădarea unui aşa zîs FRĂND.(şî rămine altă întrebare să şterg sau să nu şterg fotografiile cu el de pe odno, însă amintirile rămîn mereu şi poate amintirile nu trebuie să le ştergem) Prietenia este ca o padure în care ai intrat să cauţi ciuperci, foarte des dai doar de saprogeni ai sufletului, e foarte greu sa dai de o ciupearca folositoare mai ales că pe lîngă tine în padure mai sint înca sute de alţi dornici de un suflet pereche mare e norocul cînd dai de o ciupearca folositoare dar se întimplă sa nu fie de o marcă rară, şi mai mare e norocul cînd dai de vrun hrib rar şi util şi culmea norocului e cînd dai de o poieniţă wiz maşrooms. Chiar după propriul exemplu aveţi 30 de sec gîndiţivă la proprii prieteni, şi întrebaţivă cu care din ei prieteniţi pentru profit, sau aţi început a prieteni pentru profit şi cu care prieteniţi doar de dragul prieteniei, dacă aveţi prieteni puri vă rog enorm scriţile un mesaj, daţile un bip spuneţile cît de mult îi preţuiţi, căci din păcate eu nu am cu-i săi spun aceasta, sau pe care îi cred eu nu ma cred pe mine ca prieten. Da am avut prieteni care pîna la un moment dat credeam căs adevaraţi şi puri ca apa de izvor, Însa unii nu mă acceptau din cauza orientării mele politice, din cauza preferintelor mele fotbalistice sau din cauza unui simplu cuvint buruienos (dute uăi nahui) pe cînd ei se numeau in fiecare zi aşa amical şi mai grav. Da credeam  ca sîntem prieteni la catarama pîna ce nea divizat o simplă clasă(am devenit paraleli) Sau aşa presupuşi prieteni care pur şi simplu aveau un profit din mine, iar cînd incercam să spun ce am pe suflet parcă se mutau pe MUTE, sau prieteni care in vecii vecilor nu au intrat pe blog să mai citească ce scrie Bîcu Şela de Artur. Şi da şi mie îmi pare rău pentru foarte multe fapte pe care le-am făcut însa magia prieteniei e puterea de a ierta da îmi pare rău ca am pierdut prieteni ca Vova, Tolea, Cristi şi mulţi alţii care nu vreau să la dau numele însă faza decisivă nu a fost eşecul meu sau poate ei nici nu au fost prieteni, Prietenul meu dacă ai ajuns să citeşti pîna aici mulţumesc că exişti şi ca chiar dacă nu sîntem prieteni scrie-mi şi devenim. Ne întoarcem la prietenia adevărată există dacă crezi cu adevarat in ea

ACUM NU UITATI DE SFATUL MEU DAŢI-LE UN SEMN PRIETENILOR CA ÎI IUBIŢI ŞI CĂ EI CHIAR CONTEAZĂ